Boaz, o ocrotește pe Rut
Rut cap. 2

Când ora mesei a venit
Boaz, pe Rut a îmbiat-o
Ca să mănânce negreșit
Pâinea-n oțet, a înmuiat-o

Și a mâncat grăunțe, pâine
Lângă secerători șezând,
La lucru a pornit cu bine
Spre seară, munca terminând

Ce a rămas de la a lor masă
Pentru Naomi, ea a strâns
Și pe toate le-a dus acasă
Și lui Naomi, i le-a întins

Naomi a binecuvântat-o
Și pentru Boaz, s-a rugat
Apoi pe Rut a întrebat-o
Cum toate, s-au desfășurat

Iar Rut totul i-a relatat
De Boaz, frumos i-a vorbit
Și-n alte zile a mai lucrat
Și cu bucate, s-a hrănit

Naomi într-una se gândea
Pe Rut, ca să o fericească
Recunoștință-i datora
Ea, bine avea să o sfătuiască

Lui Rut pe Boaz, lăuda
Vorbea de a lui bunătate
Rut vorbele îi asculta
Vedea că-n tot, are dreptate

Naomi mult a sfătuit-o
Pe nora ei cea credincioasă
Pe milostiva ce-a hrănit-o
Când ea era neputincioasă

Ea s-a îmbrăcat și s-a gătit
Cu hainele ce le avea,
S-a dus la locul pregătit
Unde chiar Boaz, se culca

S-a așezat la a lui picioare
Cu poala hainei s-a învelit
Și i-a cerut răscumpărare
Când Boaz, din somn, s-a trezit

Boaz a binecuvântat-o
Era frumoasă și cinstită
Dar încă n-a răscumpărat-o
Căci, altuia-i era menită

Șase măsuri de orz, i-a dat
Naomiei ca să le ducă
A stat apoi și-a așteptat
Ca cel ce avea drept, sa o ducă

Răscumpărare a promis
Dar n-a putut s-o înfăptuiască
Lui Boaz toate i le-a zis
Ca Boaz, să o dobândească.

va urma